Muntii Piatra Craiului

In vestul si nord-vestul Culoarului Rucar-Bran se inalta impunatoare creasta Pietrei Craiului, care constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice ale muntilor nostrii. Masivul Piatra Craiului domina cu creasta sa zimtata depresiunea Tara Barsei la nord-est, Culoarul Rucar-Bran la sud si est si Culoarul Tamasului (Rucar-Zarnesti) la nord si vest.
Datorita pozitiei, directiei si aspectului sau general, Piatra Craiului constituie o unitate geografica bine delimitata. Piatra Craiului este delimitata la nord de Valea Barsei, la vest de Dambovita, pe latura de est de Vladusca si Raul Mare pe o parte si pe de alta parte de Valea Seaca a Pietrelor - Brusturet - Dambovicioara, in timp ce la sud descreste treptat pana in vaile raurilor Dambovita si Dambovicioara.
Masivul Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 45o22'03" si 45o35'11" latitudine nordica si 25o07'38" si 25o23'18" longitudine estica si poate fi impartit in trei subunitati distincte, separate prin limite naturale clare (Saua Funduri, Curmatura Pietrei Craiului) si anume in: Piatra Craiului Mare, Piatra Craiului Mica si Pietricica.

Muntii Calimani

Muntii Calimani apartin lantului vulcanic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat in zona de contact a muntilor de ineretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si Pannoniei.
Calimanul (inclusiv Gurghiu si Harghita) se incadreaza in grupa sudica a celor mai tineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format in Pliocenulsuperior (finele Neogenului-Tertiar).
Intensa activitate vulcanica neogena a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul tarii noastre). Constituit din alternante de lave, aglomerate si cenusa (stratovulcan), Calimanul apartine grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica - cu o suprafata de aproximativ 6.400 km2, cu latimea de circa 40 km (peste 50 in sectorul Calimanului) si lungimea de aproape 160 km.
Acest masiv este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Pietrosul Calimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m), care coboara treptat catre Tusnad (Ciomatu alt 1.301 m). In acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse partial de eroziune, dar mai ales datorita prabusirilor care au dus la deschidorea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km in Caliman)

Muntii Sureanu

Muntii Sureanu fac parte din marea unitate a Carpatilor Meridionali, din grupa situata intre Olt si Jiu-Strei. Ei se invecineaza cu muntii Candrel- in est, culoarul ddepresionar al Streiului inferior- in vest, valea larga a Muresului- la nord, depresiunile Hateg, Petrosani si muntii Caprei (o prelungire a masivului Parang)- la sud. In totalitate au, aproximativ, forma unui triunghi cu baza mare orientata NE-SV si varful in saua Poiana Muierii, aflata in SE.
In nord, limita porneste din valea Sebesului, din dreptul satului Capalna. Peste tot, ea se inscrie in relief printr-o denivelare marcanta-200 m si printr-o diferenta neta sub aspect petrografic si structural.
Limita de sud porneste de la Ciopeia, unde Streiul si-a taiat un defileu mic in sisturi cristaline si urmareste pana in comuna Baru, indeaproape, malul drept al acestuia. Limita fata de muntii Retezat este formata de valea Crivadiei, pasul si valea Banitei, pe la pestera Bolii, pana la confluenta cu paraul Rosia.
Limita estica este formata de valea Salanele, pana la confluenta cu Frumoasa, care ii desparte de muntii Candrel.

Muntii Rarau

Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali, in bazinele hidrografice superioareale Moldovei si Bistritei. 

Sunt marginiti la nord de depresiunea Campulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina Mestecanisului si Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de muntii Stanisoarei. In sudul lor se afla muntii Bistritei; in sud-vest depresiunea Tara Dornelor, strajuita de masivul vulcanic al Calimanului; in vest Obcina Suhardului si muntii bargaului, iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale muntilor Rodnei.

Muntii Rarau-Giumalau sunt delimitati la nord-vest de valea Putnei si de saua sau pasul Mestecanisului, care le separa de Obcina Mestecanisului, apoi la
nord de valea Moldovei. Spre rasarit, fata de Obcina Voronetului, cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie: sandru si Slatioara. Spre sud-est, dincolo de aliniamentul valea Chiril-curmatura Prislopului si paraul Hogea se desfasoara culmile prelungi ale muntilor Stanisoarei.
La est, valea Bistritei Aurii constituie limita spre Obcina Suhardului, iar la sud, de la confluenta cu raul Dorna, valea Bistritei separa cele doua masive de muntii Bistritei. Bazinul depresionar Pojorata si depresiunea Campulung Moldovenesc se onscriu in aria geografica a muntilor Rarau-Giumalau, delimitandu-I de Obcinele Bucovinei.
In aceste limite, muntii Rarau-Giumalau au o suprafata de circa 375 kmp. Distantele cele mai mari sunt pe directia nord-sud, 21 km, intre Vatra Dornei si Pojorata, si pe directia vest-est, 28 km, intre Iacobeni si Slatioara.Altitudinile maxime se afla in muntele Giumalau-1857m si in muntele Rarau-1651m.

Muntii Metaliferi

Muntii Metaliferi, incep, in vest, de la Culoarul Capruta-Slatina dg Mures-Gurahont, si se termina in est, la Valea Ampoiului de la Alba-Iulia la Zlatna, dupa care patrund spre nord in bazinele superioare ale vailor Ampoitei, Galdei si Stremtului, venind in contact cu muntii Trascaului, incepand de la Zlatna. 

Pe baza complexului de caracteristici geografice, in cadrul Muntilor Metaliferi pot fi separate mai multe subunitati: Muntii Savarsinuhri, Muntii Scarambului, Muntii Ampoiului, Munceii Rosiei Montane si Munceii Vintului, la care se adauga depresiunile Zlatna si Brad-Halmagiu. 

Muntii Metaliferi pot fi considerati, in contextul litologic mozaicat al Muntilor Apuseni, grupa montana cu cea mai mare dispersie a suprafetelor calcaroase. In cadrul acestor munti se regasesc numeroase chei, printre care: Cheile Cibului, Cheile Baciei, Cheile Gloduluil, Cheile Ardeului, Cheile Madei. Tot aici se regaseste si aria protejata natural "Poiana cu narcise" de la Negrileasa.